Senatul îi găsește foarte rapid un înlocuitor lui Domitian, de parcă s-ar fi gândit din timp și îndelung la aceastăproblemă. Nerva, însă, nu e primul căruia să i se ofere poziția de princeps. Care e logica pentru care ceilalțirefuză… nu știm. Ce știm este că Nerva e cel curajos care acceptă responsabilitatea de princeps.
Responsabilitate care vine ca o armă cu două tăișuri pentru un om care nu are foarte multe lucruri remarcabile făcutepână acum, și nici măcar nu a fost conducător de oști. Autoritatea lui e sfidată în mai multe rânduri.
O să discutăm despre scurta lui activitate și despre, până la urmă, mișcarea care îl definește în ochii unora ca unuldin cei „cinci împărați buni”. Vom pune sub semnul întrebării această evaluare, și o vom întoarce pe toate fețeleîncercând să aflăm cine are mai multă dreptate și de ce.
Una din statuile lui Marcus Cocceius Nerva